Toate articolele din categoria: Sociologia educației
Paroxismul responsabilității și conștientizării în mediul școlar
Variabilitatea organismelor, diversitatea culturală, etnică sau socială ne influențează inclusiv modul în care ne raportăm la asumarea unei responsabilități. Educația în acest sens ar trebui să înceapă din sânul familiei, prin repartizarea de către părinți a unor sarcini simple pentru copii: dusul gunoiului, aranjatul lucrurilor în cameră, gătit împreună cu părinții, ajutat la treburile gospodărești, explicându-se rolul pe care îl au aceștia în îndeplinirea cu succes a unei activități. Un copil educat sub deviza responsabilității va privi această valoare morală ca pe un principiu puternic de urmat în următorii ani de viață. Ulterior, statul, școala și comunitatea din care face parte elevul vor contribui către dezvoltarea acestui principiu.
Despre succesul școlar
Succesul școlar furnizează informații legate de capacitatea de adaptare școlară a elevului dar și despre calitatea acțiunii pedagogice și personalitatea profesorului. În acest sens reușita școlară nu exprimă niciodată în stare „pură” capacitățile elevului, ci mai degrabă eficiența școlară a dezvoltării aptitudinilor, condiționată și de factori non intelectuali de personalitate, adică de interesele, motivația, perseverența, stabilitatea emoțională, atitudinea școlară față de activitatea școlară. Conceptul de succes şcolar este utilizat cu sensul de reuşită şcolară şi se referă la performanţele superioare obţinute de elevi în învăţarea şcolară, performanţe care se raportează la cerinţele programelor de învăţământ.
Articol integral →Rolul istoriei în promovarea dialogului intercultural
Acceptarea diversității presupune o atitudine intelectuală și morală, care facilitează dialogul și capacitatea de a-l asculta pe celălalt. Școala are un rol important în procesul de dezvoltare multilaterală a personalității elevului, de formare a tinerilor, întru respectul diversității culturale. Prea adesea invocată până în prezent pentru a dezbina popoare și a întreține conflicte, istoria și predarea ei în școală se poate constitui înainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bogăția de informații de care dispune, cunoașterea istorică poate construi punți pentru cunoașterea reciprocă între comunități umane, între culturi diferite, după cum, prin conceptele cu care operează, poate contribui la crearea unui discurs comun, la trezirea interesului și la formarea unei opinii avizate cu privire la problemele și provocările lumii în care trăim.
Articol integral →Bullyingul școlar: Triada victimă, agresor și reziliența asistată
În mediul școlar, de cele mai multe ori, au loc agresiuni între elevi. Nu sunt normale, pentru că ele afectează dezvoltarea holistică a elevului. Fiecare om/ elev este unic și vine cu un bagaj de unicitate care îl definește ca persoană, dar de cele mai multe ori unicitatea fiecărei persoane poate leza integritatea noastră.
Articol integral →Mеdiul familial și mass-media în dеzvοltarеa ѕiѕtеmului dе valοri mοralе al adοlеѕcеntului
Ultima și cеa mai cοmplехă еtapă a dеzvοltării cοpilului еѕtе adοlеѕcеnța, еtapa cοnturării individualității şi a încеputului dе ѕtabilizarе a pеrѕοnalităţii carе marchеază închеiеrеa cοpilăriеi şi trеcеrеa ѕprе maturitatе. Тranѕfοrmărilе fizicе şi pѕihicе carе apar în acеaѕtă pеriοadă, ѕchimbărilе în atitudini şi cοnduită la fеl ca şi la prοblеmеlе ridicatе părinţilοr şi familiеi fac din adοlеѕcеnță cеa mai ѕеnѕibilă fază dе еvοluţiе ѕprе viața adultă. Adοlеѕcеnţa facе prеѕiuni incrеdibilе aѕupra dеzvοltării individualе. Pе lângă faptul că ѕunt nеvοiţi ѕă facă faţă rapidеlοr mοdificări biοlοgicе şi cοgnitivе, adοlеѕcеnţii trеbuiе ѕă şi dοzеzе binе timpul şi еfοrtul pеntru a putеa gеѕtiοna rеlaţiilе cu cеi din jur, prеcum şi şcοala, timpul libеr şi pеtrеcеrеa acеѕtuia. Înѕă acеştia pеtrеc fοartе mult timp în faţa calculatοrului, în mеdiе 6-7 οrе pе zi, şi nu nеapărat în ѕcοpul dе infοrmarе, cât mai alеѕ pеntru jοcurilе şi filmеlе carе lе οcupă atât dе mult din timpul libеr.
Articol integral →Mesajele media și influența lor asupra comportamentului receptorilor
Mass-media este o prezență constantă în viața de zi cu zi, iar efectele ei se resimt în diferite zone ale societății. După Denis McQuail (1987), mass-media poate acționa asupra: indivizilor, grupurilor, instituțiilor, întregii societății, iar efectele ei pot afecta societatea umană în mai multe dimensiuni: dimensiunea cognitivă (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea afectivă (crearea sau modificarea unor atitudini sau sentimente) și dimensiunea comportamentală (schimbări ale modului de acțiune a indivizilor și fenomene de mobilizare socială).
Articol integral →Identitatea clasei
Crearea identităţii unei clase este foarte importantă pentru ca aceasta să funcţioneze ca un grup omogen şi pentru ca relaţiile dintre elevi să fie unele sănătoase, bazate pe comunicare, încredere şi întrajutorare. În noul context educaţional, acest lucru nu se mai poate crea atât de uşor, dar imediat ce vom reveni la clase, sunt importante de ştiut şi de aplicat abordări prin care clasa de elevi să se formeze ca grup şi fiecare elev să se simtă integrat şi să aibă acel sentiment al apartenenţei, atât de important pentru dezvoltarea sa psihosocială.
Articol integral →Rolul comunității locale și al familiei în educarea adolescenților – carențe, direcții de urmat, prognoze
Societatea contemporană este pusă în fața unor provocări, în privința educației elevilor, la care este foarte greu să găsești soluțiile cele mai bune sau cel puțin favorabile și de preferat. Schimbările intempestive din școală, familie, mediu social, comunitate sunt tot mai dificil de adaptat cerințelor, tot mai rapide și mai greu de stăpânit. Contradicțiile aduc adesea sistemul educațional în fața unor alternative și compromisuri. Elevul docil din timpurile demult apuse a devenit tot mai subjugat, efectiv, unor comportamente și cutume, în care spiritul de grup primează dincolo de orice idee de bună-cuviință, condescendență și respect. Prin statusul său genetic, omul este o ființă asociativă, nu poate trăi izolat, din aceasta rezultă și o serie de limite în educația adolescenților în familie şi societate, practic, un copil singur poate fi educat mult mai corect decât unul integrat aleatoriu într-un grup nepotrivit, din aceasta rezultând adesea comportamente deviante cu urmări greu de stăpânit, ideal ar trebui ca familia, societatea și școala să conlucreze armonios în educarea elevilor, a tinerilor, în general, practica dovedește totuși multe disfuncționalități în acest sistem pe care le vom trata în cele ce urmează.
Articol integral →Profesorul – actor pe scena şcolii
Fiecare dintre noi suntem „actori” pe marea scenă a vieții, pentru că îndeplinim mai multe roluri: suntem părinți, copii, frați, prieteni, avem o meserie. Sunt de părere că profesorii au un statut special, din acest punct de vedere, printre celelalte meserii. Ei sunt cei care trebuie să pregătească elevii pentru a deveni și ei „actori” în viața lor personală și profesională, adică de a-i face pe adolescenți să înțeleagă că trebuie să performeze bine, responsabil și, nu în ultimul rând, cu plăcere și bucurie. Modalități de comunicare eficientă, de dezvoltare a empatiei, de depășire a barierelor în comunicare se pot învăța la ora de română și aplica, după aceea, ori de câte ori e nevoie. Elevii trebuie să-și dezvolte aspecte importante ale inteligenței sociale, care îi ajută să se adapteze la situațiile variate pe care le vor întâlni la locul de muncă și nu numai aici.
Articol integral →Legătura dintre limbaj şi gradul de integrare socială a școlarului mic
Când copilul învață să vorbească, când învață codurile specifice care reglează actele sale verbale, el învață structurile sale sociale. De câte ori copilul vorbește ori ascultă, structura socială din carte face parte este întărită de el, iar identitatea lui socială este modelată. Codurile sociolingvistice sunt metode fundamentale de control ale transmiterii culturii sau subculturii şi de creare a identităţii sociale.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei