Paroxismul responsabilității și conștientizării în mediul școlar

Variabilitatea organismelor, diversitatea culturală, etnică sau socială ne influențează inclusiv modul în care ne raportăm la asumarea unei responsabilități. Educația în acest sens ar trebui să înceapă din sânul familiei, prin repartizarea de către părinți a unor sarcini simple pentru copii: dusul gunoiului, aranjatul lucrurilor în cameră, gătit împreună cu părinții, ajutat la treburile gospodărești, explicându-se rolul pe care îl au aceștia în îndeplinirea cu succes a unei activități. Un copil educat sub deviza responsabilității va privi această valoare morală ca pe un principiu puternic de urmat în următorii ani de viață. Ulterior, statul, școala și comunitatea din care face parte elevul vor contribui către dezvoltarea acestui principiu.

Articol integral →

Calitatea educației și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice (Studiu)

Calitatea predării este determinată de pregătirea profesorilor. Conform principiilor europene comune privind competențele profesorilor și calificările acestora, profesia didactică trebuie să se bazeze pe o calificare înaltă, de nivel superior, care să asigure personalului didactic o cunoaștere profundă a disciplinei, înalte cunoștințe pedagogice, competențe de orientare și sprijinire a elevilor și înțelegerea dimensiunii sociale și culturale a învățământului. Un înalt profil al cadrului didactic s-a conturat în condițiile de pandemie. Pe lângă accentuarea competenței științifice, de specialitate, a pregătirii psihopedagogice și psihosociale, s-a impus o asigurare a flexibilității comportamentului profesorului, pentru a favoriza o adaptare rapidă, suplă și cu efecte pozitive asupra formării personalității elevilor. Familiarizarea acestora cu specificul activităților de consiliere, care lărgesc orizontul profesional și dezvoltă competențe psihosociale absolut necesare, încurajează autocunoașterea și intercunoașterea și favorizează autoeducația. Acestor competențe li se adaugă alte două, mai generale, privind cooperarea şi interacțiunea, pe de o parte, și învățarea continuă, pe de altă parte.

Articol integral →

Cercetarea pedagogică – o preocupare actuală în învățământul românesc

De multe ori considerăm că termenul de cercetare pedagogică este prea pretențios și că ar fi un abuz folosirea lui în practica pedagogică curentă. Dar, dacă am privi actul didactic ca pe un proces continuu de căutări și frământări interioare, de întrebări și incertitudini, de sentimente și trăiri specifice unui spirit critic, creator și novator, oare nu înseamnă că ne-am angaja într-o investigație/ cercetare, de mai mare sau mai mică anvergură? Traversăm vremuri tulburi, cu impact emoțional pe termen imediat, mediu și lung. Emigrația, scăderea natalității, la care s-au adăugat pandemia și războiul, aduc schimbări de percepție și de gândire pentru fiecare individ, comunitate, națiune și chiar la nivel global. Ne aflăm într-o continuă căutare, nemulțumiți cu ceea ce suntem și mânați de dorința de a ne autodepăși limitele. Perioade istorice ne-au fost favorabile, altele ne-au adus regres și suferințe.

Articol integral →

Distresul, o problemă a cadrelor didactice

În principiu, distresul poate fi provocator – în anumite momente avem nevoie de un anume nivel de stimulare sau inhibiție prin reacție la factori din exterior. Nivelurile moderate de stres sunt raportate la reacțiile emoționale funcționale, mecanisme adecvate de coping și resursele psihofizice avute la dispoziție. Stresul poate deveni însă o problemă gravă dacă generează emoții disfuncționale, augmentate din cauza nivelurilor foarte înalte de anxietate.

Articol integral →

Pseudo-profesorii din media

A apărut, ulterior școlii online, fenomenul pseudo-profesorilor vloggeri sau influenceri, care și-au propus să educe tânăra generație și să compenseze lipsurile din sistemul de educație din România. Urmăresc un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în societatea zilelor noastre și care, sincer vorbind, mă deranjează foarte mult: pseudo-profesorii. Educația subfinanțată cronic din România, confruntată cu situația pandemiei, a scos la iveală toate tarele sistemului: lipsa fondurilor, lipsa tehnologiei, lipsa resurselor în general, lipsa formării gratuite a cadrelor didactice, lipsa dorinței de formare a unor cadre didactice…

Articol integral →

Experiențe online

Cred că nimeni nu va uita anul 2020. Îl vom ține minte ca pe un an al provocărilor și schimbărilor majore din viața noastră. N-aș putea să spun că a fost un an rău, ci doar un an al schimbărilor multiple și majore.  El ne-a forțat să învățăm rapid, să ne adaptăm, să fim în stare să facem ce nici nu visam. N-a fost o adaptare ușoară. A fost o adaptare care a semănat cu o sită ce a cernut profesorii cu vocație de cei trecători. O oportunitate ce a întărit relațiile în familie, dar și relația familie-școală, atât de necesară.

Articol integral →

Strategii de predare online la elevii cu cerințe educaționale speciale

Pandemia de coronavirus a adus cu ea o criză care afectează mai multe sectoare din societate. Este și cazul educației, pusă în fața unei noi provocări: cea digitală (comunicare digitală, gestionarea informației, crearea de conținuturi digitale educaționale, implementarea aplicațiilor de management școlar, utilizarea echipamentelor digitale, respectarea normelor etice și legale în spațiul digital).
Predarea online eficientă nu înseamnă doar preluarea conținutului lecției și transmiterea lui folosind tehnologia. Mediul online de învățare vine cu provocări și resurse specifice, care presupun că atât profesorii, cât și elevii să se adapteze și să își schimbe modul de lucru.

Articol integral →

Pasiune și responsabilitate în educație

Responsabilitatea meseriei de profesor derivă din influența exercitată de un cadru didactic asupra copiilor, de rolul important pe care acesta îl poate juca în parcursul viitor al copiilor. Această influență se manifestă încă de la cea mai fragedă vârstă și se menține pe întreg parcursul școlarității. Un bun cadru didactic reușește să facă mai mult decât să asigure o transmitere adecvată a cunoștințelor către copiii pe care îi educă, reușește să îi învețe pe aceștia cum să caute și să găsească singuri informațiile de care au nevoie la un moment dat, cum să învețe singuri, cum să se adapteze cu succes la o situație neprevăzută și să găsească răspunsuri și soluții la problemele cu care se confruntă.

Articol integral →

Promovarea interdisciplinarității în învățământ – percepții și perspective ale cadrelor didactice

Obiectivul principal al acestui demers este cel de investigare a problematicii interdisciplinarităţii aşa cum apare aceasta în percepţia cadrelor didactice care găsesc (sau ar trebui) modalităţi specifice de aplicare a interdisciplinarităţii în educaţie. Pentru aceasta, am încercat să realizăm o radiografie a caracteristicilor teoretice şi investigative aşa cum apar în documentele şi cercetările din literatura de specialitate consultată. Reperele care fundamentează demersul investigativ demonstrează că interdisciplinaritatea nu este numai un concept teoretic, ci este un domeniu căruia practicienii din domeniul educaţional i-au găsit aplicaţii viabile.

Articol integral →

Un obicei de iarnă – colindătorii

Greutatea de-a mai preda în apropierea vacanței de Crăciun. Așteptarea colindătorilor la oraș – cum era altădată, cum e acum. Știrile false – suporturi pentru slăbirea obiceiurilor…
Suntem deja dincolo de Moș Nicolae. Mai un hop și gata-i școala. Geaba proful de română cearcă să spună o poveste fascinantă, sunetul apropierii lui Moș Crăciun i-acoperă vocea cu totul. De pomană își bate gura ca la fasole drăguța de economie să te învețe cum să fii bogat, când sacul cu cadouri al lui Moș Crăciun parcă deja zăngăne la ușă. Mozart, Beethoven, Schubert – murmură ca-n transă proful tinerel și bine clădit de muzică, dar cine să-l mai asculte când răsună, în același timp: O Tannenbaum, Merry Christmas și Sculați boieri, nu dormiți…

Articol integral →