Jocul didactic – o modalitate de învățare a istoriei
Este o certitudine că prin latura lor distractivă, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv și creativ, al gândirii și imaginației, a interesului pentru lărgirea culturii istorice, la cercetarea istorică. În lucrarea de față, ne propunem să prezentăm jocurile didactice pe care le-am utilizat la clasa a VI-a, la disciplina istorie, pentru tema „Iluminismul – rațiune, drepturi, implicarea oamenilor în viața publică”. Am optat să utilizez jocurile didactice integrate în activitatea de predare-învățare-evaluare în vederea prevenirii monotoniei și plictiselii, dar mai ales din dorința de a aduce varietate și veselie. Am accentuat contribuția pe care o are un joc didactic în stimularea gândirii și a creativității.
Articol integral →Flipped Classroom (Studiu)
Noile concepte din educație trebuie împărtășite între colegi. Flipped classroom este unul dintre ele, desemnând o metodă care și-a dovedit eficiența nu doar în Statele Unite, dar și în țările europene. Este important să încercăm și să adoptăm ideile ce funcționează în procesul de predare, mai ales dacă sunt compatibile cu grupurile de elevi cărora le predăm. Flipped classroom înseamnă prezentarea lecției noi sub firmă de material video/ audio/ scris, pe care elevii îl pot parcurge acasă, în loc de tema obișnuită. La clasă doar se fixează noile concepte, se oferă informații suplimentare (dacă este cazul) și se fac exerciții sau aplicații practice.
Articol integral →Substantivul (Studiu lingvistic)
În contextul actual, conform programei școlare pentru clasele I-VIII, intrată în vigoare în 2017, disciplina limba şi literatura română contribuie la formarea şi la dezvoltarea competențelor-cheie, fiind esențială în procesul de învăţare pe toată durata vieţii.
Articolul propus reprezintă un studiu lingvistic referitor la substantiv și vizează evidențierea unor aspecte importante despre scrierea și folosirea corectă a acestei părți de vorbire, însuşirea aspectelor teoretice conducând la o exprimare corectă atât orală, cât şi scrisă, în conformitate cu normele limbii literare. Studiul comparativ evidențiază aspecte normative prevăzute în Gramatica Academiei și în Dicţionarul ortografic, ortoepic, şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a din 2005.
Matematica frumoasă a muzicii
Experiența și practica personală în domeniul muzical mi-a amplificat constant ideea că muzica este mai mult decât producerea și percepția sunetelor reale. Experiența muzicală implică atât gândirea muzicală prin imaginarea realității înconjurătoare, cât și reprezentarea mentală a acesteia, prin mijlocirea sunetelor supuse unor permanente relații matematice. Acest lucru poate apărea ca un fenomen neintenționat, ce poate părea a fi „sunetul minții” (Freya, 2009, p. 41). Încă din 1938 Carl E. Seashore, cunoscut psiholog american, anticipa cumva cercetările viitoare în domeniu, afirmând: „Scoate imaginea din mintea muzicală și scoți esența ei” (Seashore, 1938, p. 6), astfel, alternativ, raportat la ideile expuse de psihologul Freya Bailes (Freya, 2009), imaginea muzicală poate fi un corolar involuntar al activității muzicale, cum ar fi anticiparea următoarei melodii a unui player audio, sau căutarea sunetului ideal, lucrând la o compoziție muzicală, ambele astfel de activități fiind bazate pe auzul intern (Intons-Peterson, 1992).
Articol integral →O experiență de dezvoltare profesională pentru educație incluzivă prin programul Erasmus+
Proiectul Erasmus+ „Formare profesională pentru o educație incluzivă” vine în întâmpinarea nevoii școlii noastre de a se transforma într-una incluzivă, care să ofere educație de calitate tuturor elevilor, prin dezvoltarea unui curriculum și a unor practici incluzive la clasă și în afara acesteia, prin asumarea de noi roluri ale profesorului de a elabora politici școlare, a lucra în echipă multi-disciplinară, a adapta conținuturile programelor școlare, a lucra în parteneriat cu familia și a folosi Planul de intervenție personalizat pentru elevii cu CES. Pentru mine, ca profesor itinerant și de sprijin, cursul „Every pupil is important” din cadrul acestui proiect a fost o experiență unică, utilă și foarte frumoasă.
Școala finlandeză oferă fiecărui membru al societății șansa de a ajunge un adult responsabil, care să participe la realizarea binelui comun, prin perspectiva de a investi în educație, deci de a investi în viitor.
Formarea conduitei moral-civice prin procesul instructiv-educativ
Rolul educației este de a forma valori integral umane de la vârsta școlarității mici. Inserarea valorilor morale trebuie făcută prin acceptare și nu prin obligare sau impunere, similarele îndoctrinării. Concepția potrivit căreia „mama moralei rămâne teama”, a lui Nietzsche, este depășită. Educarea valorilor morale se face prin ceea ce elevii văd zilnic. Li se pot cere să fie cinstiți doar într-o școală și într-un sistem care prelevă această calitate, li se poate cere să se poarte frumos cu cei din jur, doar dacă punem accent pe activități incluzive la clasă și în societate și le putem spune că evoluția personală trebuie să fie principalul lor obiectiv doar dacă lucrăm integrat adaptat nevoilor fiecăruia și transmitem acest lucru prin activitățile la clasă. Așa că am creat programul educațional „Mici și valoroși”, cu un tipar săptămânal, pe baza căruia am urmărit formarea principalelor valori morale specifice vârstei școlare mici și am comparat rezultatele anterioare aplicării programului cu cele rezultate din program.
Articol integral →Din nou despre bullying
Despre bullying se vorbește mult și la orice nivel de educație. Este o problema care preocupă deopotrivă părinți și profesori, psihologi și cercetători, asistenți sociali și factori educaționali.
Articolul își propune să atragă atenția asupra problemelor de bullying apărute în școli, din ce în ce mai frecvente, odată cu reluarea activităților didactice față-n față, și să pună la dispoziția profesorilor surse de de informare, prin care să poată să facă față situațiilor ivite. Sunt prezentate câteva exemple din studiile apărute în acest an cu privire la fenomenul de bullying și sunt făcute trimiteri la materialele care pot pregăti profesorii pentru gestionarea cu mai mult succes a acestor situații.
10 motive pentru a-i învăța pe elevi programarea
Modalitatea prin care noi, cadrele didactice, reușim să creăm contexte pentru ca învățarea să se producă are un impact important nu numai asupra modului în care ne organizăm munca, dar și asupra dezvoltării elevilor ca persoane încrezătoare și independente, capabile să ia decizii bune pe tot parcursul vieții lor. Elevii de azi vor fi cetățeni activi până în 2080, iar parcursul lor școlar și profesional poate fi influențat de capacitatea lor de a înțelege și a utiliza tehnologia. Astfel, preocuparea constantă a cadrelor didactice trebuie să fie modalitatea prin care aceștia pot folosi tehnologia ca valoare adăugată la clasă pentru a crea un mediu de învățare atractiv, relevant și interactiv pentru elevi.
Articol integral →Lecții din perioada pandemiei privind facilitarea învățării la ciclul primar
Învățământul hibrid din ultimii ani mi-a solicitat atât competențele digitale, cât și disponibilitatea de a învăța să folosesc în mediul virtual diferite aplicații și site-uri utile desfășurării lecțiilor.
În acest articol, prezint pe scurt câteva procedee didactice și materiale folosite în activitatea didactică pe perioada pandemiei. Am găsit aceste materiale pe site-uri străine și mi s-au părut interesante. Elevii mei au fost încântați și atrași de aceste modalități de abordare a activităților de predare și de învățare.
MusicXML – Standard inovativ în educația muzicală a secolului XXI
În transmiterea mesajului artistic, artele contemporane vor trebui să aibă un cadru de referință cuprinzător, de la arta clasică, bazată pe valori umaniste amprentate în existența omului, într-un perimetru socio-cultural vast caracterizat de tradiție și credință, cu simboluri și „artefacte” ale acestora, pierdute în negura timpului, la experiențele și expresiile artistice actuale, inedite și spectaculoase, poate ușor instabile în perpetua transformare a noii realități, marcate, fără îndoială, de integrarea unor elemente ale multiculturalismului și ale virtualului excesiv, ca rezultat al tendinței generale de globalizare și digitalizare. „A învăța să înveți!” sau „A face ceva cu ceea ce am învățat!” – trebuie să ne ghideze în realizarea unor deziderate majore, de modernizare a mediului nostru de lucru, din prisma inter- și trans-disciplinarității ce trebuie să se generalizeze în anii următori, asigurând totodată premise de stabilitate echilibru și armonie, dar și evolutive pornind de la ceea ce avem și ne este din ce în ce mai la îndemână: noile tehnologii și noile cuceriri științifice.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei