Matematica – între cifre, artă şi joc
Una dintre problemele identificate în școli este matematica şi întreaga pedagogie din jurul acesteia. O altă problemă este lipsa interesului pentru curtea școlii ca spaţiu educaţional. Matematica pare a fi o piatră de încercare pentru elevi. Poate deveni plictisitoare când este studiată doar în sala de clasă. De asemenea, poate seca entuziasmul elevilor din clasele primare si gimnaziale. Mulţi elevi afirmă că matematica este dificilă şi nu găsesc un scop final în studiul ei. Curtea şcolii este un spaţiu care poate fi folosit ca resursă pentru scopul de îmbunătățire a interesului pentru studiul matematicii şi un teren de joacă folosit în mod creativ. Am hotărât să folosim resursele educaţionale şi creative ale şcolilor participante la proiecte eTwinning, pentru a spori implicarea și entuziasmul elevilor pentru matematică.
Articol integral →Literatură și religie – dimensiunea religioasă a operei lui Ion Creangă
În contextul dezbaterilor privind oportunitatea studierii religiei în școală, mi-am propus să readuc în atenție un studiu realizat cu ceva timp în urmă, împreună cu doamna profesoară Elena Tărziman, asupra valorilor creștine din opera lui Ion Creangă, a felului în care scriitorul, deși prezintă situațiile de viață într-o notă plină de umor, se raportează la dimensiunea moral creștină a existenței românești.
Articol integral →A preda și a învăța
Una dintre întrebările frecvente pe care fiecare formator ar fi necesar să și-o pună este următoarea: Învață un elev ceva în timpul unei ore? Elevii gimnaziști și liceeni afirmă adesea că: scriu mecanic, nu înțeleg nimic, nu acumulează informații noi, aud lucruri nefolositoare, termenii și conceptele introduse în cadrul lecției nu sunt explicați, atmosfera este anostă, nu se ține cont de părerea lor, nu există interacțiune profesor-elev și temele sunt lipsite de creativitate. Oare este adevărat ce spun elevii din ziua de azi? Oare nu se lamentează pentru a fi scutiți de muncă și de responsabilizare?
Articol integral →Formă CU fond: axarea în procesul educațional pe concepte prag, competențe pentru secolul XXI și exemple din cotidian
În acest articol, propun cadrelor didactice din România un concept de program educațional în care focalizarea în procesul de predare-învățare să fie pe conceptele prag specifice unei discipline, pe dezvoltarea abilităților pentru secolul XXI și pe folosirea exemplelor relevante din viața de zi cu zi. O astfel de abordare ar crea cadrul în care elevii ar putea înțelege noțiunile fundamentale specifice unei discipline, și-ar putea dezvolta gândirea specifică acelei discipline și ar putea fi pregătiți pentru profesie și viață.
Articol integral →Implicații ale substituirii părinților de către bunici
Articolul privește o temă de actualitate, prezentând rezultatele obţinute în urma unui studiu privind relaţia dintre bunici şi nepoţi, realizat în anul şcolar 2007-2008, în familiile în care bunicii au avut rol de părinţi de substituţie.
Această temă constituie o problemă de interes atât pentru psihologi, cât şi pentru pedagogi, sociologi, asistenţi sociali, medici şi teologi.
Reflecții privind integrarea unui cadru didactic nou venit
La 1 septembrie, aproape în fiecare școală se ivește un nou profesor: fie el suplinitor sau titular, fie el debutant sau cu vechime. Integrarea are misiunea de a crea condiţiile necesare de atragere a noului venit într-o nouă organizaţie. În funcţie de modalităţile adaptate de organizaţia școlară, integrarea unui profesor poate fi eficientă sau nu.
Pentru eficientizarea procesului de integrare a unui cadru didactic nou-venit, avem în vedere două mari dimensiuni şi anume: o dimensiune psiho-socială o dimensiune profesională.
Crearea de site-uri educaţionale – o oportunitate de a personaliza demersul didactic
Lumea modernă, în continuă schimbare, atrage după sine necesitatea adaptării procesului instructiv-educativ, în așa fel încât acesta să corespundă realității contemporane și să vină în întâmpinarea nevoilor elevilor din ziua de astăzi. În acest sens, profesorii sunt puși față în față cu o provocare: aceea de a se perfecționa pentru a oferi calitate actului educativ în contextul schimbărilor tot mai multe și tot mai de amploare. O astfel de schimbare o reprezintă tehnologia, pe care fiecare dintre noi, cadrele didactice, o putem privi ca pe o unealtă deosebit de folositoare, și nicidecum ca pe o amenințare la adresa demersului didactic. Acest articol își propune să demonstreze, așa cum am învățat și în cadrul unui curs de formare profesională recent parcurs în Dublin desfăşurat în cadrul programului Erasmus+, că tehnologia poate și trebuie să fie un aliat de nădejde, care să ne apropie de elevi și să îi motiveze pentru învățare.
Articol integral →Lectura ca mijloc de înțelegere a matematicii
Acest articol conține prezentarea și reflecții asupra proiectului eTwinning „Reading Maths and Science”. În acest proiect s-a urmărit încurajarea elevilor să citească și s-a folosit lectura unor cărți de popularizare a științei ca mijloc de înțelegere a unor concepte matematice și științifice. Mai mult, elevii participanți au reflectat asupra unor concepte științifice alese pentru a le înțelege dar au și realizat prezentări (desene, prezentări digitale, video-uri) pentru a explica aceste concepte colegilor, facilitându-se astfel nu numai înțelegerea personală, ci și exprimarea în diverse moduri cât mai apropiate de aptitudinile elevilor.
Articol integral →Alt feedback necesar
Articolul prezintă trei metode didactice prin care cadrul didactic poate măsura gradul de satisfacție a elevului față de ora de curs/activitatea concepută și desfășurată. Practica ne-a demonstrat că oferirea de feedback se face doar pentru a verifica gradul în care elevul a reușit să atingă obiectivele stabilite la începutul lecției și rareori urmărește aspecte legate de viziunea sau așteptările elevului. Din acest motiv, articolul accentuează necesitatea de a consulta elevii, de a oferi un feedback și din acest punct de vedere.
Articol integral →Elevul şi interpretarea comportamentului său
În orele de curs, profesorul trebuie să se adapteze la o multitudine de personalităţi, fiecare elev percepând în modul său propriu ceea ce se întâmplă la oră, având diferite grade de înţelegere şi reacţionând diferit la stimuli, cerinţe şi activităţi. Prezentul articol îşi propune să aducă în atenţia cititorului câteva exemple concrete de comportamente care, analizate în profunzime, capătă alte valenţe faţă de cele înţelese la o primă privire. Analizând în detaliu şi pătrunzând în mintea şcolarului, profesorul îl va înţelege altfel, se va putea adapta mai bine la nevoile sale şi poate chiar va reuşi, într-o anumită măsură, să îi influenţeze comportamentul şi să îl modeleze, astfel încât orele de curs să nu mai pară o corvoadă care trebuie îndurată cu stoicism zi de zi.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei